Întrebări frecvente

În Germania au dreptul la alocație toți copiii care au reședința în acest stat sau în Statele Membre UE/SEE sau Elveția dacă unul dintre părinți desfășoară activitate în Germania.

Alocația se acordă până la 18 ani sau până la 25 ani pentru tinerii care urmează studii liceale sau universitare.

Cuantumuri  – de la 1 ianuarie 2020 (per copil):

• primul și al doilea copil €204 lunar
• al treilea copil €210 lunar
• al patrulea copil și următorii €235 lunar

Lucrătorii migranți români din Germania pot depune cererea de acordare a alocației pentru copil inclusiv online prin accesarea linkului: https://con.arbeitsagentur.de/prod/apok/ct/dam/download/documents/KB1-ro-Antrag-Kindegeld_ba014080.pdf

După completare, cererea trebuie să fie listată și semnată și se va transmite, împreună cu copiile documentelor de identitate și o adeverință eliberată de angajatorul german din care să reiasă data la care ați început activitatea lucrativă în Germania.

Pentru cei care desfășoară o activitate independentă, se va prezenta o copie a înregistrării afacerii și o factură fiscală.

Pentru copiii mai mari de 18 ani se vor depune documente suplimentare care atestă continuarea studiilor.

Aceste documente se transmit prin poștă la: Familienkasse Bayern Nord, 90316, Nűrnberg, Germania.

După ce Familienkasse va primi documentele dumneavoastră, pentru a stabili dreptul la alocație pentru copil, Familienkasse va transmite autorităților române un formular european din care să reiasă ultima lună de plată a alocației în România sau cuantumul alocației plătite dacă un părinte are încă activitate în România.

Acest schimb de informații are loc doar între instituții și este gratuit.

Regulile de prevenire a suprapunerii dreptului la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei tratează prevenirea situaţiilor în care părinţii primesc drepturi în aceeaşi perioadă de timp, din partea mai multor state membre, în baza activităţii desfăşurate în aceste state membre sau în baza reşedinţei copiilor într-un stat membru UE sau care aparţine Spaţiului Economic European.

Activitatea părintelui şi reşedinţa copilului în RO şi activitatea celuilalt părinte în alt stat membru.

• Dacă statul de reşedinţă a copilului este RO, iar unul dintre părinţi are activitate în RO, iar celălalt părinte are activitate în alt stat membru, statul competent cu plata prestaţiilor va fi RO (stat de reşedinţă a copilului şi de activitate a unuia dintre părinţi), iar celalalt stat membru de activitate va acorda un complement diferential, stabilit ca diferenţă între cuantumul prestaţiilor acordate în acel stat membru şi cuantumul plătit de România.

EXEMPLU: Romania (stat de activitate a unuia dintre părinţi şi de reşedinţă a copilului) – plăteste 185 lei (aprox. 38 euro) iar Germania (stat de activitate a celuilalt părinte) – plăteşte 204 euro. În acest caz, pentru a nu pierde dreptul la cuantumul cel mai mare, Germania va plăti un complement diferenţial de 166 euro, în baza activităţii unuia dintre părinţi în acest stat membru UE.

Activitatea unui părinte în RO, activitatea celuilalt părinte în alt stat membru iar reşedinţa copilului în acest stat membru.

• Dacă activitatea unuia dintre părinţi se desfăşoară în statul de reşedinţă a copilului, atunci acel stat membru trebuie să plătească beneficiile de asistenţă socială pentru copil. Totuşi, dacă RO are un cuantum mai mare al beneficiilor de asistenţă socială, va acorda un complement diferenţial stabilit ca diferenta intre cuantumul beneficiilor de asistenţă socială acordate de RO si cuantumul platit de acel stat membru.

EXEMPLU: Bulgaria (stat de activitate a unuia dintre părinţi şi de reşedinţă a copilului) – plăteşte 20 euro. Romania (stat de activitate a celuilalt părinte) – plăteste alocaţie de stat –  185 lei (aprox. 38 euro). În acest caz, pentru a evita cumulul de beneficii de asistenţă socială şi pentru a nu pierde dreptul la cuantumul cel mai mare, România va plăti un complement diferențial de 18 euro, adică aprox. 87 lei.

Activitatea unuia dintre părinţi într-un stat membru UE şi reşedinţa copilului în RO, împreună cu celălalt părinte, care nu desfăşoară nici o activitate în RO.

• Statul de activitate a părintelui va fi statul competent cu plata beneficiilor de asistenţă socială pentru copilul care are reşedinţa în RO, conform legislaţiei acelui stat. Dacă în RO cuantumul alocaţiei pentru copil este mai mare decât cuantumul acordat în statul membru de activitate, RO plăteşte diferenţa între suma acordată conform legislatiei sale şi cuantumul la care are dreptul conform legislaţiei acelui stat membru.

EXEMPLU: În Italia (stat de activitate al unuia dintre părinţi) cuantumul prestatiilor este 139 euro. În RO (stat de reşedinţă al copilului) cuantumul beneficiilor este de 185 lei (aprox. 38 euro). Deci, Italia va plăti beneficiile pentru copil în cuantum de 139 euro iar RO va suspenda dreptul la alocaţie de stat, pentru că nu exista o diferenţă de plată între suma acordată conform legislatiei italiene şi cuantumul la care are dreptul conform legislaţiei române.

Activitatea părinţilor într-un stat membru UE şi reşedinţa copilului în RO (în întreţinerea bunicilor sau a altor persoane).

• Statul de activitate a părinților va fi statul competent cu plata beneficiilor de asistenţă socială pentru copilul care are reşedinţa în RO, conform legislaţiei acelui stat. Dacă RO acordă beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei, pe baza reşedinţei copilului, în cuantum mai mare decât statul emmbru de activitate al părinţilor, atunci RO va plăti un complement diferenţial, adică diferenţa între suma acordată conform legislaţiei sale şi cuantumul acordat de statul de angajare a părinţilor.

EXEMPLU: Germania (stat de activitate a părinților) – plăteşte 204 euro. Romania (stat de reședință a copilului) – plătește alocaţie de stat în valoare de 185 lei (aprox. 38 euro). În acest caz, Germania va plăti prestaţiile pentru copil în cuantum de 204 euro, iar România va suspenda dreptul la alocația pentru copil deoarece cuantumul la care are dreptul copilul conform legislaţiei române nu depășeste cuantumul plătit de Germania.

Statul competent se determină prin analiza situaţiei individuale a familiei pe baza următoarelor criterii:

• Statul membru în care işi desfăşoară activitatea părinţii;
• Statul de reşedinţa al părinţilor şi statul de reşedinţă al copiilor;
• Statul membru care plăteşte pensia pentru titularii de pensie care au în întreţinere copii.

Regulile de bază pentru acordarea beneficiilor de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei în statele membre UE sau care aparţin Spaţiului Economic European:

• Dreptul la prestaţiile familiale prevăzute de legislaţia ţării de angajare: indiferent de statul membru de reşedinţă a lucrătorului migrant şi al membrilor familiei sale, acesta are dreptul la beneficiile de asistenţă socială din statul în care îşi desfăşoară activitatea.

EXEMPLU: Copilul are domiciliul/reşedinţa în RO, iar părinţii desfăşoară activitate în Olanda. Olanda va plăti beneficiile de asistenţă socială pentru copilul care a rămas pe teritoriul RO, conform prevederilor legislaţiei sale şi în cuantumul prevăzut de legislația acestui stat. RO va suspenda drepturile la beneficiile de asistenţă socială pentru copil pe această perioadă. Totuşi, dacă cuantumul beneficiilor la care ar avea dreptul copilul în RO este mai mare decât cel acordat în statul de activitate al părinţilor, atunci RO poate acorda un complement diferenţial, calculat ca diferenţă între cuantumul beneficiilor de asistenţă socială acordate de RO şi cuantumul plătit in acel stat membru. În situaţia în care copilul îşi schimbă reşedinţa în statul de activitate al părinţilor, RO nu va mai trebui să plătească un complement diferenţial, competenţa plăţii beneficiilor de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei devenind a statului de activitate al părinţilor.

• Perioadele de activitate salarială sau independentă realizate într-un alt stat membru sunt totalizate şi sunt luate în considerare la stabilirea dreptului la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei .

EXEMPLU: La stabilirea dreptului la indemnizaţia pentru creşterea copilului pe teritoriul RO, cele 12 luni de venituri profesionale înaintea datei naşterii copilului, pot fi constituite şi din perioadele în care persoanele au desfăşurat activităţi în alte state membre ale UE sau în state care aparţin Spaţiului Economic European, cu condiţia ca solicitantul să aibă calitatea de asigurat în România la data naşterii copilului. 

Formularele europene vor fi transmise către instituţia competentă din celălalt stat membru, iar perioada de timp scursă între data completării formularului şi data la care o să vă fie plătit dreptul este de aproximativ trei luni, dar depinde de corectitudinea informaţiilor completate în formular (nume, prenume, adrese, CNP,etc.) precum şi de perioada necesară obţinerii de informaţii de la alte instituţii abilitate( casa judeţeană de pensii, ITM, evidenţa populaţiei, după caz).

Alături de actele necesare conform legislaţiei româneşti, este necesară completarea unui formular european de către instituţia competentă în care aţi desfăşurat activitatea profesională, care să ateste că activitatea şi dreptul la beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei în acest stat s-au încheiat.

În cazul cetăţenilor români care desfășoară activități profesionale într-un alt stat membru al UE, indiferent de locul de reședință al membrilor de familiei, aceștia au dreptul la beneficiile pentru copii acordate de statul membru de activitate și depun cererea de beneficii la instituţia competentă cu acordarea beneficiilor de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei din acel stat membru, conform modelului prevăzut de legislația acelui stat membru. În cazul cetăţenilor români care desfășoară activități profesionale într-un alt stat membru şi care nu au dreptul la beneficii pentru copil în acest stat membru, aceștia pot solicita acordarea alocaţiei de stat pentru copii în România. Cererea completată şi semnată de reprezentantul legal al copilului, împreună cu actele doveditoare, poate fi depusă la primărie şi de către mandatar, persoană împuternicită prin procură specială. Totodată, la momentul depunerii dosarului de alocație de stat, aceștia trebuie să prezinte și o dovadă eliberată de autoritățile competente din statele membre în care și-au stabilit reședința și iși desfășoară activitatea profesională, din care să reiasă că membrii familiei nu sunt îndreptățiți la beneficii pentru copii în acel stat membru (dovada poate fi un formular european eliberat de instituția din statul membru de activitate sau orice alt document oficial eliberat de acea instituție).

Pentru a avea dreptul la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei din România, lucrătorii migranţi depun cererea de beneficii la primăria în a cărei rază teritorială au domiciliul sau, după caz, reşedinţa, conform prevederilor legislaţiei române în vigoare. Cererea se întocmeşte potrivit modelului prevăzut de legislaţia română în vigoare. Cererea este însoţită de alte documente justificative, la solicitarea primăriei, conform legislaţiei române în vigoare.

Agențiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, respectiv Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti,(APISMB) reprezintă instituţiile competente cu plata beneficiilor de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei care intră sub incidenţa Regulamentului nr.883/2004 şi au următoarele atribuţii principale în domeniu: 

• informează persoanele interesate cu privire la drepturile la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei în baza regulamentelor europene şi punerea la dispoziţia acestora a formularelor necesare;
• procesează cererile persoanelor care solicită beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei în baza regulamentelor europene menţionate;
• stabilesc dreptul la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei, conform prevederilor legislaţiei române în vigoare şi în baza prevederilor regulamentelor europene;
• efectuează plata beneficiilor de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei conform prevederilor legislaţiei române în vigoare;
• comunică direct, sau prin intermediul ANPIS, cu instituţiile competente cu acordarea beneficiilor de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei din alte state membre;
• solicită informaţii prin intermediul formularelor europene sau prin adrese, cu privire la persoanele care solicită beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei , de la instituţiile competente cu acordarea beneficiilor de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei din alte state membre;
• completează formularele europene primite din partea instituţiilor competente din alte state membre;
• realizează evidenţa financiar-contabilă la nivel teritorial a drepturilor la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei stabilite în baza regulamentelor comunitare, precum şi a plăţilor efectuate.

Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS)reprezintă instituția de la nivel central care administrează și gestionează plata tuturor beneficiilor de asistenţă socială şi are printre atribuţii, următoarele:

• asigură corespondenţa cu statele membre prin intermediul formularelor europene pentru domeniul beneficiilor de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei;
• informează persoanele interesate cu privire la drepturile la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei în baza regulamentelor europene;
• elaborează răspunsuri la petițiile adresate de persoane fizice sau juridice, din țară sau străinătate, privind criteriile de acordare a drepturilor la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei în România, în conformitate cu prevederile Regulamentului nr. 883/2004.
• realizează evidenţa financiar-contabilă a drepturilor stabilite pentru lucrătorii migranţi, precum şi a plăţilor efectuate.

Beneficiază de prevederile Regulamentului nr. 883/2004 cetățenii statelor membre ale UE, cetățenii din Norvegia, Liechtenstein, Islanda (adică ţările Spaţiului Economic European) şi din Elveţia, precum și cetățenii statelor terțe, care au domiciliul sau reședința în mod legal pe teritoriul unui stat membru, dacă aceștia își exercită dreptul la libera circulație în interiorul UE și se află în una dintre situațiile următoare:

• Sunt salariaţi sau lucrători independenţi cu reşedinţa într-un stat membru al UE ;
• Sunt persoane aflate în şomaj, ca urmare a unei activităţi salariale sau independente desfăşurate într-un stat membru;
• Sunt  titulari de pensie și au copii în întreţinere.

• • Alocaţia de stat pentru copii, conform Legii nr. 61/1993, republicată, cu modificările şi completările ulterioare în cuantum de 185 lei lunar sau 369 lei lunar (până la vârsta de 18 ani – în cazul copilului cu handicap).
  • Indemnizaţia pentru creşterea copilului sau stimulentul lunar,conform OUG nr. 111/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
  • Indemnizaţiile speciale pentru creşterea copilului cu handicap,conform art.12 din Legea nr. 448/2006 republicată.

Este indicată începerea procedurii din statul membru UE  în care vă desfăşuraţi activitatea ca lucrător migrant, adresându-vă instituţiei competente din acest stat. Trebuie să stiţi că va fi necesar să oferiţi informaţii complete şi corecte pentru formularul european pe care instituţia îl va iniţia în vederea stabilirii dreptului la beneficii pentru copil.

Beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei sunt prevăzute în legislaţia tuturor statelor membre, însă criteriile de acordare şi valoarea lor variază considerabil de la o ţară la alta.

• Egalitatea de şanse/tratament – acordarea acelorași drepturi și obligații de securitate socială lucratorii migranti, în aceleași condiții ca și pentru proprii cetățeni; acest principiu a fost întărit prin introducerea art. 5 din Reg. 883/2004 – Asimilarea prestaţiilor, veniturilor, faptelor sau evenimentelor.
• Totalizarea perioadelor de asigurare – intervine în vederea reconstituirii carierei comunitare a lucratorului migrant; în acest scop, instituţia competentă trebuie să ia în considerare perioadele de asigurare, de angajare sau de domiciliu realizate în alt stat, ca şi când acestea ar fi perioade realizate în condiţiile propriei legislaţii.
• Unicitatea legislaţiei aplicabile – determinarea legislaţiei aplicabile constă în rezolvarea conflictului de legi prin determinarea legislaţiei statului competent, astfel încât lucrătorii migranţi, în exercitarea activităţii profesionale, să fie supuși prevederilor legislației unui singur stat.